Guvernul a adopat astăzi, 9 februarie 2017, un memorandum referitor la Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, măsură inclusă în programul economic al PSD, care a fost lansat în campania electorală.

Fost ministru al Economiei: Fondul este CHEIA reindustrializării României. Se vor construi fabrici noi în domenii strategice

„Avem adoptat astăzi un memorandum, potrivit programului de guvernare 2017 – 2020, având în vedere crearea unor noi instrumente de investiţii publice, crearea Fondului Suveran de Investiţii fiind o măsură de stimulare economică, instrument de finanţare în investiţii în sectoare competitive, rentabile şi sustenabile, cu efect de multiplicare în economie, în urma atragerii de capital şi surse din piaţa financiară”, a declarat ministrul Economiei, Alexandru Petrescu, într-un briefing la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

Potrivit ministrului Economiei, FSDI va reprezenta un partener pentru investitorii instituţionali, BERD, BEI, Banca Mondială, fonduri de investiţii şi alţi investitori privaţi.

Totodată, ministrul Economiei a precizat că urmează să fie adoptat şi un act normativ privind funcţionarea efectivă a acestui fond. „Următorul pas va fi un alt act normativ, care va avea central actul constitutiv, unde vom avea exact mecanismul de funcţionare şi de structurare a fondului”, a mai afirmat Petrescu. Potrivit acestuia, statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a FSDI.

Potrivit programului PSD, Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) ar urma să fie alimentat cu acţiunile statului la 200 de companii, valoarea cumulată a acestora ajungând la 45 miliarde lei. Statul ar urma să deţină 100% acest FSDI, banii generaţi fiind destinaţi proiectelor de reindustrializare, finanţării proiectelor stategice, absorbţie fonduri europene etc.

„FSDI va construi fabrici noi (proiecte greenfield) în zonele mai slab dezvoltate unde nu sunt mulți investitori.

În funcție de resursele naturale existente și de specificul zonei, se vor realiza unități de producție în principal în următoarele domenii: procesare legume-fructe, procesare legume, metalurgie, îmbuteliere apă minerală, produse farmaceutice, producția de componente pentru industria de apărare etc.

Aceste fabrici pot fi construite și prin asocierea dintre FSDI cu investitori privați, administrații publice locale, fonduri de investiții etc”, afirmă fostul ministru al Economiei. Conform acestuia, astfel de fonduri există și în SUA, Norvegia sau Italia.

De asemenea, FSDI va contribui la recapitalizarea CEC Bank și Eximbank, dar și la construcția de spitale, irigații și autostrăzi.

Mai mult, FSDI va ajuta companiile de stat românești să devină competitoare pe piețele regionale.

„Spre deosebire de Fondul Proprietatea sau de alte fonduri de investiții, FSDI este constituit cu scopul de a susține și de a dezvolta capitalul autohton reprezentat în principal de companiile deținute de stat, care vor avea astfel resurse pentru retehnologizare și capitalizare, urmând apoi să fie susținute pe piețele externe pentru a deveni campioni regionali în domeniile în care activează. Astfel, din veniturile obținute FSDI va capitaliza companiile deținute în portofoliu, și le va sprijini pentru a putea accesa fondurile europene disponibile”, declară fostul ministru al Economiei.

FOTO: Irigațiile sunt un domeniu prioritar de investiții a FSDI

Plan similar turcilor

Şi Parlamentul de la Ankara a aprobat, în luna august 2016, crearea unui fond suveran de investiţii al Turciei, a cărui valoare ar putea ajunge la 200 miliarde de dolari. Sumele generate de pe urma vânzării de active pentru a finanţa mari proiecte de infrastructură, precum aeroporturi, porturi, drumuri şi căi ferate.

Guvernul turc a transferat deja participaţiile pe care le deţine la cea mai mare bancă, la bursa din Istanbul şi la operatorul de conducte Botas către acest fond suveran de investiţii.

Conform unei analize a Ziarului Financiar

firmele cu capital străin domină „absolut toate cele 20 de industrii clasificate conform CAEN Rev.2, mai puțin industria alimentară: de la fabricarea de mașini, produse chimice sau metalurgie și până la medicamente”.