Stimulează sistemul limfatic la capacitatea maximă de funcționare, ca să scapi de virusuri și toxine, evitând îmbolnăvirea gravă

Când sistemul limfatic nu mai funcţionează corect, organismul nostru nu poate să elimine toxinele. El luptă contra virozelor şi bacteriilor şi reglează cantitatea de fluide din ţesuturi. Pentru a funcţiona la capacitate maximă, lichidul limfatic trebuie pus în mișcare.

Acest sistem conţine un fluid aproape limpede, denumit limfă, care circulă în organism prin vase limfatice de dimensiuni diferite. Distruge şi îndepărtează „invadatorii” precum virusurile şi bacteriile din organism. Este o componentă importantă a sistemului nostru natural de apărare – sistemul imunitar – şi ne ajută să luptăm împotriva infecţiilor, scrie doctorulzilei.ro.

Sistemul limfatic ajută la transportul celulelor, proteinelor, nutrienţilor şi produşilor de degradare în organism. Mai precis, transporta celule sangvine albe, inclusiv acel tip special de celule albe care se numesc limfocite.

Atunci când răcim, simţim uneori că „glandele” de sub maxilar cresc şi se întăresc. Aceste formaţiuni sunt o componentă a sistemului limfatic şi se numesc ganglioni limfatici. În organism există aproximativ 100 de ganglioni limfatici şi sunt uşor de observat la nivelul axilei, inghinal şi al gâtului.

Celulele sanguine albe circulă în sistemul limfatic căutând şi distrugând invadatorii străini, cum ar fi agenţii patogeni sau toxinele. Ganglionii limfatici filtrează limfa pentru a îndepărta invadatorii identificaţi şi pentru a bloca pătrunderea acestora în circulaţia sangvină. După ce limfa a fost „curăţată” în ganglionii limfatici, ea pătrunde în circulaţia sangvină şi în circulaţia generală.

Cum ne punem limfa în mişcare?

Respiraţia adâncă

Din diafragmă! Este un bun mod de a pune limfa în mişcare. Inspiraţi uşor şi adânc împingând burta afară, iar apoi expiraţi la fel de încet, lăsând în mod natural aerul să iasă afară complet. 60% dintre nodurile limfatice se află chiar sub diafragmă.

Mersul pe jos

Pune în mişcare sistemul limfatic. Mai ales mersul grăbit. De fapt, orice mişcare antrenează limfa, inclusiv râsul.

Masajul

Masajul limfatic este ideal, îl putem face şi singuri, cu delicateţe, masând pielea în direcţia inimii.

Uleiul de ricin

Este cel mai eficient medicament. Se aplică pe partea inferioară a abdomenului şi /sau pe ficat. Dacă puneţi deasupra o sticlă cu apă caldă, efectul se înteţeşte. Compresa cu ulei de ricin se ţine toată noaptea. Dintre plantele care ajută sistemul imunitar, deci, implicit, limfa, cea mai cunoscută este echinaceea. Mai sunt indicate şi extractul de sâmburi de grapefruit sau de sâmburi de struguri, ceaiurile de gheara-mâţei cu ghimbir, fructele de pădure.

Dieta sănătoasă

Este cea care ajută la întărirea sistemului limfatic. Peştele, alimentele bogate în fibre precum fructele si legumele proaspete ajută sistemul slăbit. Trebuie să mâncăm alimente bogate în vitaminele A, B, C, E şi K. Şi mineralele sprijină sistemul imunitar: zincul, fierul, cuprul, seleniul şi manganul. Acizii graşi Omega 3 (carne, lactate, peşte) au rol pozitiv în activarea limfei. Dăunătoare limfei sunt toate alimentele procesate, metalele toxice (cadmiu, plumb, mercur), pesticidele (sulfiţii).

Menţinerea unei greutăţi optime şi nivelul scăzut al colesterolului ajută la o bună circulaţie a limfei.

Atenție și la:

Ganglionii, cuib pentru cancer

În timpul „curăţării” ţesuturilor, limfa realizează şi transportul celulelor canceroase dintr-o zonă în alta a corpului, proces cunoscut sub numele de metastază. În drumul limfei dinspre organe către ganglionii limfatici, celulele canceroase pot rămâne captive la acest nivel. Iar dacă celulele imunitare de aici nu reuşesc să le distrugă, ganglionii devin ei înşişi un „cuib” unde se dezvoltă tumori maligne secundare.

De ce se inflamează ganglionii

Ganglionii limfatici sunt, în mod normal, de dimensiunea unei boabe de mazăre. Unii dintre ei pot fi simţiţi la palpare (cei din zona axilară), alţii nu, pentru că sunt situaţi în straturile mai profunde ale corpului. În interiorul ganglionilor se găsesc foliculii limfatici care, la rândul lor, sunt, de fapt, o colecţie de limfocite, celule imunitare, scrie adevarul.ro. Numărul şi dimensiunea limfocitelor se modifică în funcţie de cât de solicitat este ganglionul respectiv. De exemplu, foliculii devin mai voluminoşi atunci când în ganglion pătrunde un antigen străin. Ganglionii sunt mai numeroşi la nivelul toracelui, gâtului, pelvisului, axilei, la nivel inghinal şi în intestine.

Inflamarea ganglionilor poate fi simptomul unei infecţii locale sau al cancerului.

Infecţiile, cauze frecvente

Ganglionii limfatici se inflamează cel mai frecvent atunci când în corp există o infecţie. Acest lucru este cel mai evident în cazul infecţiilor localizate la nivelul amigdalelor. Odată ce un microb intră în organism pe cale aeriană, amigdalele se inflamează atât de mult încât devin palpabile. De regulă, după ce agentul patogen a fost anihilat, iar infecţia a dispărut din corp, ganglionii limfatici revin la dimensiunile normale.

Alte exemple de inflamaţii ale ganglionilor limfatici cauzate de infecţii sunt:
– inflamarea vegetaţiilor adenoide (polipii) este dată de infecţiile contractate pe cale aeriană.
– infecţiile cutanate de la nivelul braţului pot duce la inflamarea ganglionilor axilari.
– în cazul infecţiilor piciorului sau organelor genitale, îşi măresc volumul ganglionii inghinali.
– unele tipuri de infecţii virale afectează întreg organismul.

Poate fi semn de cancer

În cazuri mai rare, inflamarea ganglionilor poate fi unul dintre simptomele cancerului. De regulă, tumorile sunt localizate în apropierea ganglionilor măriţi. De exemplu, atunci când simţim că dimensiunea celor de la nivelul axilei a crescut, este posibil să existe o tumoare mamară. De asemenea, cancerul pulmonar şi cel stomacal determină inflamarea ganglionilor din torace şi din abdomen. Însă există situaţii în care mărirea ganglionilor nu are legătură cu zona în care este situată tumoarea, afectat fiind chiar sistemul limfatic. Este vorba despre cancerul limfatic (limfom Hodgkin sau nonHodgkin) sau de sânge (leucemie).

În cazul cancerului, ganglionii cresc în dimensiuni mai lent şi sunt nedureroşi (cel puţin în fazele iniţiale). În plus, ei nu se reduc nici după administrarea tratamentelor antiinfecţioase.