Dacă la fiecare două-trei săptămâni, un avion de pasageri cu 100 de oameni la bord s-ar prăbuşi pe Aeroportul Otopeni, România ar intra în cartea recordurilor, iar autorităţile de la Bucureşti ar lua măsuri drastice. Ar reieşi că anual, ar muri în jur de 2.000 de oameni. Paradoxal, acest scenariu apocaliptic este identic, ca număr de morţi, cu ce se întâmplă în realitate cu românii care îşi pierd viaţa pe şosele în fiecare an. Condiţiile sunt însă mult mai puţin spectaculoase pentru presă şi autorităţi.
In 2011, un român a murit la fiecare 4 ore, într-un accident de maşină.
Moartea unui om este o tragedie şi afectează, conform specialiştilor, nu numai pe apropiaţii săi, ci până la 70 de oameni din comunitatea în care acesta a trăit. Oricât de cinic ar suna şi chiar dacă nu poţi pune un preţ pe o viaţă omenească, specialiştii de la Consiliul European pentru Siguranţa Transporturilor (ETSC) au calculat cât ar fi câştigat economia Europei şi a fiecărei ţări în parte, dacă viaţa unui om ar fi fost salvată, iar un accident rutier ar fi fost evitat. Calculul este făcut pentru a deschide ochii autorităţilor şi decidenţilor politici, dincolo de cifrele seci ale statisticilor de mortalitate: cu o investiţie mult mai mică în elemente de siguranţă rutieră (infrastructură, educaţie, servicii de urgenţă), s-ar pierde mai puţini bani decât provoacă pierderile de vieţi omeneşti.
Astfel, după acest calcul, România ar fi câştigat în 2011 aproape 3,7 miliarde de euro, dacă accidentele rutiere în care 2.015 oameni au murit ar fi fost evitate. În ultimii 10 ani, suma se ridică la 50 de miliarde de euro.
România este singura ţară din Europa unde factorii de decizie politici nu sunt influenţaţi de strategiile şi statisticile privind siguranţa rutieră, conform raportului din 2012 al ETSC. Experţi români şi străini în siguranţa rutieră au dat o altă faţă statisticilor, la un workshop organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, pentru a demonstra că, dincolo de tabele cu cifre se află vieţi pierdute şi bani irosiţi.
Numărul oamenilor care mor în accidente rutiere în România este în continuă scădere. În 2011, s-a înregistrat minimul istoric al anilor 2000: 2.015 victime. Cu toate acestea, România este al doilea stat din Europa cu cea mai mică rată de reducere a numărului de morţi pe şosele, după Malta. În timp ce media europeană este în scădere cu 45% între anii 2001 şi 2011, România a reuşit să scadă această cifră cu doar 18%.\nRata de reducere a numărului de morţi în accidente rutiere, 2001-2011. Sursa: GRSP\n
\nTotodată, România este printre cele trei ţări din Europa unde numărul răniţilor grav în accidente rutiere a crescut în perioada 2001-2011, alături de Olanda şi de Bulgaria.
Rata de reducere a numărului de răniţi grav în accidente rutiere, 2001-2011. Sursa: GRSP\n
\nCât ar câştiga comunitatea, dacă s-ar investi în siguranţa rutieră
"Accidentele rutiere sunt prevenibile, pentru că ele sunt previzibile. În Europa, pe şosele mor în fiecare zi 3.000 de oameni. Gândiţi-vă că în 2010, în cutremurul din Haiti au murit 250.000 de oameni. Noi în Europa avem practic 5 astfel de cutremure pe şosele, în fiecare an (în jur de 1,3 milioane de oameni mor anual în accidente rutiere în Europa - nr.)", explică Kathleen Elsig, directoare regională pe Europa a Global Road Safety Partnership (GRSP).
Dacă numărul morţilor pe şosele a ajuns o cifră invocată prea des, banii care se pierd anual prin accidente rutiere mortale care ar putea fi prevenite nu sunt prea des aduşi în discuţie. Europa pierde anual peste 500 de miliarde de dolari, prin faptul că 1,3 milioane de oameni mor pe şosele.
Oricât de cinic ar suna, o viaţă umană pierdută într-un accident rutier costă, la nivel european, 1,84 milioane de euro, conform unei formule statistice denumite Valoare de Prevenire a unei Morţi (VPF - Value of Preventing a Fatality), arată raportul ETSC. Formula nu pune un preţ pe viaţa unui om, ci ia în calcul valoarea bănească a unei morţi, care ar fi putut fi evitată dacă un accident rutier nu se întâmpla. Indicele ţine cont de PIB-ul şi numărul populaţiei unei ţări, cât şi de statisticile de productivitate economică.
Astfel, în România s-au irosit în 2011 în jur de 3,7 miliarde de euro, pentru că au murit 2.015 oameni pe şosele. Între anii 2001 şi 2011, pierderile s-au ridicat la peste 50 de miliarde de euro, pentru că au murit în accidente rutiere peste 27.700 de români. În medie, România pierde 5,1 miliarde de euro în fiecare an, cu o medie anuală la 10 ani de peste 2.700 de morţi în accidente rutiere.
Când una dintre statistici este chiar fiica ta. "Eram un om de succes, aveam două secretare"
Înalt, ras în cap şi cu ochi albaştri, Robert Stuba din Slovenia povesteşte cu abilitatea unui actor de comedie întâmplarea tragică ce i-a dat viaţa peste cap. Stuba a fost comandantul trupelor speciale de poliţie din Slovenia, a fost purtătorul de cuvânt al ministrului de Interne sloven şi a condus Comisia privind Siguranţa Rutieră, din ţara sa.
"Aveam de toate, un job bine plătit, două secretare, una foarte tânără şi una foarte bătrână. Jonglam cu cifrele, eram tobă de informaţii", îşi aminteşte râzând Robert.
Până în ziua în care cifrele şi statisticile legate de oamenii morţi în accidente rutiere, cu care lua ochii jurnaliştilor în fiecare zi, i-au dărâmat viaţa. Fiica lui a fost lovită grav de o maşină chiar de ziua ei, când mergea la şcoală. Robert Stuba şi-a dat demisia din Ministerul de Interne şi a decis să facă ceva concret pentru a creşte siguranţa rutieră în mica lui ţară. Conduce o asociaţie care pune în legătură peste 3.000 de familii care şi-au pierdut un membru într-un accident rutier şi care militează pentru siguranţa rutieră.
Cu o populaţie de doar 2 milioane de locuitori, Slovenia are un parc auto impresionant: peste 1,2 milioane de maşini. În perioada 2001-2007, Slovenia se situa cot la cot cu România, în ce priveşte numărul de morţi în accidente rutiere: la coada clasamentului. Acum, este printre ţările fruntaşe, cu o reducere de 50% a acestei cifre în perioada 2007-2010.
Siguranţa rutieră e doar o problemă de percepţie, vrea Robert Stuba să înţelegem cu toţii. A reuşit să o facă să priceapă asta chiar pe şefa instituţiei unde lucrase, oferind un moment rar întâlnit: un ministru de Interne care plânge.
Katarina Kresal, ministru de Interne al Sloveniei între 2008 şi 2011, a izbucnit în plâns în faţa presei, atunci când asociaţia lui Robert Stuba a pus-o faţă în faţă cu câţiva părinţi care îşi pierduseră copiii în accidente rutiere. De atunci, ea s-a implicat activ în elaborarea unor legi şi strategii pentru reducerea şi prevenirea accidentelor rutiere, susţine Stuba.
\nRomânia: avem echipă, nu avem valoare
În ciuda reducerii constante a numărului de victime în accidentele rutiere pe care România o înregistrează în ultimii ani, ţara noastră se află la coada clasamentului în Europa. Ba chiar deţine recorduri negre.
România este singura ţară din Europa unde numărul tinerilor între 15 şi 30 de ani care mor în accidente rutiere a crescut în perioada 2001-2011. România este printre puţinele ţări care se pot mândri cu valori pozitive la o statistică cel puţin ciudată: pietoni morţi pe autostradă.
Până în 2020, România a fost de acord, alături de celelalte membre ale UE, să reducă numărul de morţi în accidente rutiere cu 50%. Pentru a atinge această ţintă, a fost elaborată o Strategie pentru Siguranţa Rutieră, despre care gândul a scris aici.
Cu toate acestea, documentul elaborat la începutul anului 2012 se află şi acum în faza de avizare, pe birourile ministerelor, Guvernul neadoptându-l încă.
Totodată, nu există un buget stabilit pentru punerea în aplicare a acestui plan de creştere a siguranţei rutiere. România se află totuşi într-o companie selectă din acest punct de vedere: nici Marea Britanie, elveţia, Suedia, Austria şi alte 11 ţări europene nu au un buget pentru implementarea unui astfel de plan, conform raportului ETSC din 2012.
Ce face Poliţia Rutieră
Siguranţa rutieră ţine de patru mari factori, conform specialiştilor: şosele, participanţi la trafic, vehicule şi sistemul de reacţie în caz de accident. Cu cât acestea sunt mai sigure, cu atât creşte siguranţa rutieră. Dacă la ultimele două capitole, România nu stă rău, la primele stă dezastruos: calitatea şoselelor şi educaţia participanţilor la trafic.
Începând cu 2008, Poliţia Română şi-a intensificat acţiunile de educaţie rutieră, prin campanii informative, dar şi prin razii de amploare pe şosele. Acest lucru a dus la scăderea constantă a numărului de victime în accidente rutiere, începând cu anul 2008, care a fost vârful istoric al victimelor pe şosele (3.065 morţi), a explicat comisarul şef Costin Tătuc, director adjunct al Poliţiei Rutiere.
"Nu am fost de acord că educaţia rutieră la adulţi se face doar prin pedepse", a spus Tătuc, explicând că poliţiştii români încearcă să îmbine campaniile educative cu sancţiunile băneşti aplicate şoferilor care nu respectă legea.
În 2011, au fost aplicate aproape 3 milioane de amenzi şoferilor. Cu toate acestea, gradul de colectare a banilor din amenzile respective este infim: cel mult 25%. De colectarea amenzilor nu se ocupă Poliţia, ci administraţiile locale.
Andrei Luca Popescu este reporter special al ziarului Gândul
Sursa: www.gandul.info- 25.11.2012
In 2011, un român a murit la fiecare 4 ore, într-un accident de maşină.
Moartea unui om este o tragedie şi afectează, conform specialiştilor, nu numai pe apropiaţii săi, ci până la 70 de oameni din comunitatea în care acesta a trăit. Oricât de cinic ar suna şi chiar dacă nu poţi pune un preţ pe o viaţă omenească, specialiştii de la Consiliul European pentru Siguranţa Transporturilor (ETSC) au calculat cât ar fi câştigat economia Europei şi a fiecărei ţări în parte, dacă viaţa unui om ar fi fost salvată, iar un accident rutier ar fi fost evitat. Calculul este făcut pentru a deschide ochii autorităţilor şi decidenţilor politici, dincolo de cifrele seci ale statisticilor de mortalitate: cu o investiţie mult mai mică în elemente de siguranţă rutieră (infrastructură, educaţie, servicii de urgenţă), s-ar pierde mai puţini bani decât provoacă pierderile de vieţi omeneşti.
Astfel, după acest calcul, România ar fi câştigat în 2011 aproape 3,7 miliarde de euro, dacă accidentele rutiere în care 2.015 oameni au murit ar fi fost evitate. În ultimii 10 ani, suma se ridică la 50 de miliarde de euro.
România este singura ţară din Europa unde factorii de decizie politici nu sunt influenţaţi de strategiile şi statisticile privind siguranţa rutieră, conform raportului din 2012 al ETSC. Experţi români şi străini în siguranţa rutieră au dat o altă faţă statisticilor, la un workshop organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, pentru a demonstra că, dincolo de tabele cu cifre se află vieţi pierdute şi bani irosiţi.
Numărul oamenilor care mor în accidente rutiere în România este în continuă scădere. În 2011, s-a înregistrat minimul istoric al anilor 2000: 2.015 victime. Cu toate acestea, România este al doilea stat din Europa cu cea mai mică rată de reducere a numărului de morţi pe şosele, după Malta. În timp ce media europeană este în scădere cu 45% între anii 2001 şi 2011, România a reuşit să scadă această cifră cu doar 18%.\nRata de reducere a numărului de morţi în accidente rutiere, 2001-2011. Sursa: GRSP\n
Rata de reducere a numărului de răniţi grav în accidente rutiere, 2001-2011. Sursa: GRSP\n
"Accidentele rutiere sunt prevenibile, pentru că ele sunt previzibile. În Europa, pe şosele mor în fiecare zi 3.000 de oameni. Gândiţi-vă că în 2010, în cutremurul din Haiti au murit 250.000 de oameni. Noi în Europa avem practic 5 astfel de cutremure pe şosele, în fiecare an (în jur de 1,3 milioane de oameni mor anual în accidente rutiere în Europa - nr.)", explică Kathleen Elsig, directoare regională pe Europa a Global Road Safety Partnership (GRSP).
Dacă numărul morţilor pe şosele a ajuns o cifră invocată prea des, banii care se pierd anual prin accidente rutiere mortale care ar putea fi prevenite nu sunt prea des aduşi în discuţie. Europa pierde anual peste 500 de miliarde de dolari, prin faptul că 1,3 milioane de oameni mor pe şosele.
Oricât de cinic ar suna, o viaţă umană pierdută într-un accident rutier costă, la nivel european, 1,84 milioane de euro, conform unei formule statistice denumite Valoare de Prevenire a unei Morţi (VPF - Value of Preventing a Fatality), arată raportul ETSC. Formula nu pune un preţ pe viaţa unui om, ci ia în calcul valoarea bănească a unei morţi, care ar fi putut fi evitată dacă un accident rutier nu se întâmpla. Indicele ţine cont de PIB-ul şi numărul populaţiei unei ţări, cât şi de statisticile de productivitate economică.
Astfel, în România s-au irosit în 2011 în jur de 3,7 miliarde de euro, pentru că au murit 2.015 oameni pe şosele. Între anii 2001 şi 2011, pierderile s-au ridicat la peste 50 de miliarde de euro, pentru că au murit în accidente rutiere peste 27.700 de români. În medie, România pierde 5,1 miliarde de euro în fiecare an, cu o medie anuală la 10 ani de peste 2.700 de morţi în accidente rutiere.
Când una dintre statistici este chiar fiica ta. "Eram un om de succes, aveam două secretare"
Înalt, ras în cap şi cu ochi albaştri, Robert Stuba din Slovenia povesteşte cu abilitatea unui actor de comedie întâmplarea tragică ce i-a dat viaţa peste cap. Stuba a fost comandantul trupelor speciale de poliţie din Slovenia, a fost purtătorul de cuvânt al ministrului de Interne sloven şi a condus Comisia privind Siguranţa Rutieră, din ţara sa.
"Aveam de toate, un job bine plătit, două secretare, una foarte tânără şi una foarte bătrână. Jonglam cu cifrele, eram tobă de informaţii", îşi aminteşte râzând Robert.
Până în ziua în care cifrele şi statisticile legate de oamenii morţi în accidente rutiere, cu care lua ochii jurnaliştilor în fiecare zi, i-au dărâmat viaţa. Fiica lui a fost lovită grav de o maşină chiar de ziua ei, când mergea la şcoală. Robert Stuba şi-a dat demisia din Ministerul de Interne şi a decis să facă ceva concret pentru a creşte siguranţa rutieră în mica lui ţară. Conduce o asociaţie care pune în legătură peste 3.000 de familii care şi-au pierdut un membru într-un accident rutier şi care militează pentru siguranţa rutieră.
Cu o populaţie de doar 2 milioane de locuitori, Slovenia are un parc auto impresionant: peste 1,2 milioane de maşini. În perioada 2001-2007, Slovenia se situa cot la cot cu România, în ce priveşte numărul de morţi în accidente rutiere: la coada clasamentului. Acum, este printre ţările fruntaşe, cu o reducere de 50% a acestei cifre în perioada 2007-2010.
Siguranţa rutieră e doar o problemă de percepţie, vrea Robert Stuba să înţelegem cu toţii. A reuşit să o facă să priceapă asta chiar pe şefa instituţiei unde lucrase, oferind un moment rar întâlnit: un ministru de Interne care plânge.
\nRomânia: avem echipă, nu avem valoare
În ciuda reducerii constante a numărului de victime în accidentele rutiere pe care România o înregistrează în ultimii ani, ţara noastră se află la coada clasamentului în Europa. Ba chiar deţine recorduri negre.
România este singura ţară din Europa unde numărul tinerilor între 15 şi 30 de ani care mor în accidente rutiere a crescut în perioada 2001-2011. România este printre puţinele ţări care se pot mândri cu valori pozitive la o statistică cel puţin ciudată: pietoni morţi pe autostradă.
Până în 2020, România a fost de acord, alături de celelalte membre ale UE, să reducă numărul de morţi în accidente rutiere cu 50%. Pentru a atinge această ţintă, a fost elaborată o Strategie pentru Siguranţa Rutieră, despre care gândul a scris aici.
Cu toate acestea, documentul elaborat la începutul anului 2012 se află şi acum în faza de avizare, pe birourile ministerelor, Guvernul neadoptându-l încă.
Totodată, nu există un buget stabilit pentru punerea în aplicare a acestui plan de creştere a siguranţei rutiere. România se află totuşi într-o companie selectă din acest punct de vedere: nici Marea Britanie, elveţia, Suedia, Austria şi alte 11 ţări europene nu au un buget pentru implementarea unui astfel de plan, conform raportului ETSC din 2012.
Ce face Poliţia Rutieră
Siguranţa rutieră ţine de patru mari factori, conform specialiştilor: şosele, participanţi la trafic, vehicule şi sistemul de reacţie în caz de accident. Cu cât acestea sunt mai sigure, cu atât creşte siguranţa rutieră. Dacă la ultimele două capitole, România nu stă rău, la primele stă dezastruos: calitatea şoselelor şi educaţia participanţilor la trafic.
Începând cu 2008, Poliţia Română şi-a intensificat acţiunile de educaţie rutieră, prin campanii informative, dar şi prin razii de amploare pe şosele. Acest lucru a dus la scăderea constantă a numărului de victime în accidente rutiere, începând cu anul 2008, care a fost vârful istoric al victimelor pe şosele (3.065 morţi), a explicat comisarul şef Costin Tătuc, director adjunct al Poliţiei Rutiere.
"Nu am fost de acord că educaţia rutieră la adulţi se face doar prin pedepse", a spus Tătuc, explicând că poliţiştii români încearcă să îmbine campaniile educative cu sancţiunile băneşti aplicate şoferilor care nu respectă legea.
În 2011, au fost aplicate aproape 3 milioane de amenzi şoferilor. Cu toate acestea, gradul de colectare a banilor din amenzile respective este infim: cel mult 25%. De colectarea amenzilor nu se ocupă Poliţia, ci administraţiile locale.
Andrei Luca Popescu este reporter special al ziarului Gândul
Sursa: www.gandul.info- 25.11.2012
Comentarii și Discuții
Trebuie să fii autentificat pentru a vedea și adăuga comentarii.