Denumire stiintifica: Petroselinum crispum convar.radicosum

Familia Apiaceae

Este originar din zona Marii Mediterane. Columella aminteste in scrierile sale despre o varietate de patrunjel cu frunze intregi si una cu frunze crete, iar Palladius arata ca, imediat dupa recoltare, semintele incoltesc greu.

Patrunjelul de radacina este cunoscut din secolul al XVI-lea si se pare ca a fost obtinut in Germania sau Olanda. In tara noastra, patrunjelul de radacina se cultiva in toate zonele tarii, unde se cultiva si morcovul. Radacinile ingrosate si frunzele se folosesc in aromatizarea diferitelor preparate culinare si in industria conservelor. Radacinile de patrunjel sunt apreciate pentru continutul ridicat in substanta uscata solubila, hidrati de carbon, vitaminele A şi B, saruri minerale de calciu, fier, magneziu si potasiu. Consumate in stare proaspata, radacinile au efect favorabil asupra persoanelor anemice, in special la copii si batrani.

Pătrunjelul de rădăcină se cultivă mai ales pentru rădăcina îngroșată ce servește la prepararea diferitelor mâncăruri și conserve. Frunzele, bogate în uleiuri eterice, sunt folosite pentru aromatizarea și garnisirea unor preparate culinare. Pătrunjelul se mai folosește și ca plantă medicinală, ca tonic digestiv și remediu al bolilor de rinichi, ficat, pectorale, de inimă, precum și tratarea malariei și anemiilor. Ceaiul de frunze este recomandat bolnavilor de ulcer stomacal, iar cel de rădăcini are efect diuretic. Frunzele proaspete de pătrunjel se folosesc pentru calmarea usturimilor provocate de înțepăturile insectelor.

Patrunjelul de rădăcină - Proprietati

Patrunjelul de radacina este o planta legumicola bienala care la fel ca si morcovul in primul an, formeaza o rozeta de frunze si radacina ingrosata, iar in al doilea an tulpina florifera. In primul an de cultura, patrunjelul dezvolta in sol o radacina pivotanta, care se ingroasa in urma depunerii substantelor de rezerva. Aceasta este de dimensiuni mai mici decat radacina morcovului, este tronconica sau conic alungita, de 15-30 cm lungime, 3-5 cm in diametru la colet si o greutate de aproximativ 100 g. Este de culoare alb-galbuie, cu pulpa suculenta, dulce si aromata, iar la suprafata prezinta numeroase lenticele, ca si morcovul.

Frunzele de patrunjel cresc in rozetă, sunt lung-pețiolate, de culoare verde-inchis, lucioase pe partea superioară, penat-sectate de 2-3 ori si puternic aromate dar mai puțin aromate ca la pătrunjelul pentru frunze.

Tulpina florifera este striata, inalta de 1-1,2 m si ramificata de la baza, purtatoare a numeroase frunze. Cele inferioare sunt lung petiolate, iar cele superioare sunt sesile. Intreaga planta este glabra (fara perisori) si are un miros caracteristic, datorat substantelor volatile (apiol, apiina etc.).

Florile sunt mici, pe tipul 5, de culoare alb-verzuie, hermafrodite si dispuse in umbele compuse. Inflorirea in masa are loc dupa 60-70 de zile de la plantare, iar polenizarea este alogama.

Fructul este o diachena de forma ovala, de culoare cenusiu-verzuie, cu coaste longitudinale, si isi pastreaza viabilitatea 2-3 ani.

La noi in tara se cultiva un singur soi de patrunjel de radacina, soiul Zaharat, care are o perioada de vegetatie de 140-150 de zile, formeaza radacini ingrosate de 150-200 g si 20-22 cm lungime, conic-alungite si de culoare alb-galbuie. Are un potential productiv de 15-20 t/ha.

Soiuri de pătrunjel pentru rădăcină

Soiul de pătrunjel Halflange este unul apreciat pentru producție, dar și faptul că recolta se poate valorifica în stare proaspătă, se poate procesa sau păstra peste iarnă. Lungime medie.

Soiul de pătrunjel Long Oberlaaer este productiv, recolta fiind comercializată proaspătă și se păstrează bine peste iarnă.

Soiul de pătrunjel Arat pentru culturi intensive și se pretează foarte bine la recoltarea mecanizată, manipulare, transport și depozitare.

Soiul de pătrunjel Atika pentru o producție destinată exploatării industriale.

Soiul de pătrunjel Arsem - inregistrat in 2008, produs de catre S.C. UNISEM SA Bucuresti

Soiul de pătrunjel Felhosszu - produs de catre Institutul din Gyula (UNGARIA)

Soiul de pătrunjel Oltis – inregistrat in 2007, produs de catre Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Isalnita

Soiul de pătrunjel Zaharat – reinregistrat in 2009 de catre Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Bacau

Perioada de vegetatie: 140 zile.

Radacini de lungime 18-22 cme, de calitate superioara, foarte netede, de forma conica-alungita.

Necesita sol lucrat in adancime.

Se pastreaza foarte bine peste iarna.

Cultura se seamana direct in camp

Soiul de pătrunjel Bordovikskaya

Maturitate după aproximativ 135 zile
Rozeta este format din 28-30 de frunze
Rădăcină alungită (aproximativ 35 cm)
Greutate 170 g

Soiul de pătrunjel Berliner: soi tardiv cu radacini conice, semilungi, culoare alba, netede, cu gust deosebit si un foliaj viguros.

Lungimea medie a radacinilor este cuprinsa intre 16 – 20 cm.
Diametru 4 cm
Maturitate la 150-180 zile
Greutatea medie a radacinilor este cuprinsa intre 140 – 160 g.
Perioada de semanat recomandata: Martie – Mai.
Prezinta potential de productie foarte ridicat.
Destinat consumului in stare proaspata, dar si procesarii sau stocarii.

Desime: 850.000 plante/ha (8 x 15 cm).

Cultivarea pătrunjelului de rădăcină

Patrunjelul nu necesita multa caldura si este destul de rezistent la temperatura scazuta. Semintele incep sa germineze la 3-4°C, plantele tinere pot rezista la -9°C, iar cele mature la -30°C, de aceea pot ierna in camp, fara probleme. Temperatura optima de germinare este de 20-30°C, iar cea din timpul vegetatiei, de circa 15-20°C. Temperatura ridicata, asociata cu lipsa de umiditate, face ca intreaga planta sa fie mai aromata.

Cu exceptia perioadei de tinerete, patrunjelul nu necesita foarte multa apa, pana la formarea sistemului radicular. Este mai rezistent la seceta decat morcovul.

Insa are nevoie mare de lumina, lipsa acesteia determinand formarea unor plante mici, slab dezvoltate si putin aromate.

Prefera terenurile expuse la soare, cu sol profund, reavan, bine structurat si cu textura usoara. Pe terenurile neafanate, radacinile cresc ramificat, alungite, si nu-si mai pastreaza forma caracteristica soiului.

Patrunjelul de radacina se cultiva dupa aceeasi tehnologie ca si morcovul, dar prezinta unele particularitati, si anume:

• - Ierbicidarea solului se face cu Stomp 5 kg/ha, aplicat dupa semanat, pana la rasarirea plantelor. Daca apar multe buruieni in cursul vegetatiei, cand plantele au 3-4 frunze, se pot erbicida cu Gesagard 3-4 kg/ha.
• - Semanatul se executa pe teren nemodelat, in gradinile familiale cu suprafata mica, in benzi de 4 randuri, distantate la 25 cm si 50 cm intre benzi, sau in randuri echidistante, la 20-25 cm. Pe suprafetele mai mari, se seamana mecanizat, pe teren modelat in brazde inaltate, cate 2 benzi a cate doua randuri pe brazda, la distanta de 20 cm intre randuri si 40 cm intre benzi. Adancimea de semanat este de 1,5-2 cm, iar cantitatea de samanta este de 4-5 kg/ha.
• - Se inmoaie semintele de patrunjel in apa calda, la 30-35°C, timp de 24 de ore, pentru a se asigura o rasarire uniforma si rapida.
• - Se poate semana toamna tarziu, in pragul iernii, si poate ierna ca samanta in sol, fiind rezistent la ger. Rarirea plantelor pe rand se face manual, la distanta de 8-10 cm.
• - Irigarea culturii se face în functie de conditiile climatice ale zonei si ale anului de cultura.
• - Cultura este atacata de aceiasi agenti patogeni ca si morcovul, dar mai frecventa este septorioza, care produce pete la inceput galbui, apoi negricioase. Se combate cu Benlate 0,05%, Bavistin 0,1%, Topsin 0,l%, Metoben 0,05%, iar daunatorii sunt comuni cu cei ai morcovului si se combat in acelasi mod.
• - Recoltarea radacinilor incepe cand acestea au cel putin 1,5 cm diametru la partea superioara si se efectueaza prin smulgere; in functie de cererea pietei, se fac legaturi si se valorifica imediat. Patrunjelul de radacina, destinat consumului de toamna si iarna, se recolteaza mai tarziu, in luna octombrie, si procesul poate continua pana dupa venirea iernii, intrucat radacinile rezista la ger.

Productia realizata depinde de soi si de conditiile de cultura, aceasta ajungand pana la 15 si 20 t/ha.

Cerințe față de sol, apă, lumină și căldură

Față de căldură cerințele pătrunjelului sunt mai reduse ca ale morcovului. Temperatura minimă de germinare este de 2-4 grade Celsius. Temperatura optimă este de 20 de grade Celsius. Plantele tinere suportă temperaturi de -8, -9 grade Celsius. Plantele mature de -18 până la -30 de grade. Din acest motiv pot ierna în câmp, iar plantele semincere de pătrunjel se pot planta din toamnă. Temperaturile scăzute de -4, – 5 grade în perioada semănatului prelungesc foarte mult perioada de răsărire și în această situație pericolul îmburuienării culturilor crește. Temperaturile excesive din timpul verii, asociate cu seceta intensifică aroma rădăcinilor și a frunzelor ca urmare a concentrării uleiurilor eterice, dar determină scăderea producțiilor.

Cerințele pătrunjelului față de apă sunt moderate, mai reduse ca ale morcovului. Pătrunjelul de rădăcină este mai rezistent la secetă. În perioada de germinare și în faza de îngroșare a rădăcinii, pătrunjelul de rădăcină manifestă cerințe mai mari față de apă. Excesul de umiditate este dăunător ducând la o răsărire neuniformă, o dezvoltare slabă, creșterea sensibilității plantelor față de boli, putrezirea rădăcinilor, scăderea producțiilor și o păstrare necorespunzătoare.

Față de lumină pretențiile pătrunjelului sunt ridicate. Pătrunjelul de rădăcină nu suportă umbrirea. Dă rezultate bune pe terenuri însorite, necesitând efectuarea lucrării de rărit la timp, precum și plivitul buruienilor. Insuficiența luminii determină diminuarea producției și deprecierea calitativă a rădăcinilor și frunzelor care sunt mai puțin aromate.

Față de sol și elementele nutritive pretențiile sunt asemănătoare cu ale morcovului. Deosebirea este că pătrunjelul de rădăcină este mai pretențios față de textura solului. În solurile tasate, compacte, cu stratul arabil subțire sau cele fertilizate cu gunoi de grajd în anul culturii, rădăcinile se ramifică puternic.

Pretențiile față de hrană sunt asemănătoare cu cele ale morcovului. Pentru o producție de 20 t/ha rădăcini, consumul specific este de 4 kg azot, 2 kg fosfor, 5 kg potasiu și 0,8 kg magneziu la tona de produs. Principiile fertilizării sunt aceleași ca la morcov, cu evitarea excesului de azot și a terenurilor fertilizate organic în anul culturii.

Cum se cultivă pătrunjelul de rădăcină?

În țara noastră se cultivă un singur soi de pătrunjel de rădăcină: zaharat – soi tardiv, cu perioada de vegetație de 145 – 150 de zile, viguros, cu rădăcini alb-gălbui, conic alungite. În vederea obținerii rădăcinilor destinate consumului în timpul verii și păstrării acestora peste iarnă, pătrunjelul se cultivă în câmp. Pentru recoltarea frunzelor verzi în extrasezon, se cultivă în spații protejate și forțate, în care se pot efectua fie culturi pure, fie asociate la culturile de bază.

Rotația culturilor: locul pătrunjelului în asolament

Plantele premergătoare culturii de pătrunjel trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme, să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice.

Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele, leguminoasele, cucurbitaceele. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase, bulboasele şi varza.

Pe aceeaşi suprafaţă de teren, pătrunjelul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. Cultura succesivă de pătrunjel poate urma după salată, spanac, ceapă verde, culturi furajere pentru masă verde (secară, borceag).

Cultura pătrunjelului de rădăcină în câmp

Cultura în câmp a pătrunjelului se asemănă cu cea a culturii timpurii a morcovului, cu anumite particularități. Erbicidarea se efectuează preemergent imediat după semănat cu Tenoran 4-5 kg/ha sau Stomp 5 kg/ha în 300 – 500 L apă/ha. Se poate face și erbicidarea postemergentă când plantele au 3-4 frunze în rozetă, cu Gesagard 3-4 kg/ha. Semănatul se face în aceleași epoci (din toamnă sau primăvară), dar ceva mai devreme ca la morcov, tot pe brazde de 104 cm sau în teren nemodelat, în benzi, la adâncimea de 1,5 – 2 cm. În grădinile familiale, pe suprafețe mici, se seamănă manual în benzi de câte 4 rânduri, la distanțe de 50 cm între benzi și 25 cm între rânduri.

Cantitatea de sămânță necesară este de 4,5 – 5 kg/ha. Întrucât semințele de pătrunjel germinează greu, în 25 – 30 de zile, se recomandă ca înainte de semănat să fie umectate timp de 24 de ore în apă caldă (30 – 35 de grade). Prin acest tratament se reduce timpul de răsărire la jumătate.

Cultura de pătrunjel: pregătirea terenului

Pregătirea terenului pentru cultivarea pătrunjelului se face toamna. Cultura de dinainte trebuie desființată și se execută o fertilizare de bază cu îngrășăminte greu solubile: 300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică. Se execută o arătură de toamnă la 28–30 cm adâncime.

Primăvara, imediat ce se poate intra pe teren, se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili, pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare.

La pregătirea terenului, cu combinatorul sau cu grapa cu discuri, se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează contra buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate (un produs pe care îl puteți folosi este Dual Gold).

Înființarea culturii de pătrunjel

Înfiinţarea culturii de pătrunjel se face prin semănat direct în câmp, toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului, seminţele să se umecteze, dar nu să germineze), în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme.

In luna septembrie se seamana patrunjelul pentru producerea de radacini in anul viitor. Semanatul se poate face toamna tarziu sau primavara devreme, plantele fiind rezistente la frig.

În culturi succesive, semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde, ridichi de lună, salată, spanac, culturi furajere pentru masă verde), dar nu mai târziu de 10–15 iunie. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha, la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi).

Adâncimea la care se seamănă pătrunjelul este de circa 2,5 cm. Densitatea optimă la cultura de pătrunjel, la fel ca și la morcov, este de 40–60 plante pe metrul pătrat la culturile semitârzii şi 50–70 plante la metrul pătrat la soiurile semitimpurii.

În cazul terenului modelat, se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat, iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri, distanţa dintre benzi fiind de 60 cm, iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm.

Pătrunjelul se seamănă mecanizat cu semănătoare prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară. Pe suprafeţe mici se seamănă manual.

Cultura forțată și protejată a pătrunjelului

Cultura forțată și protejată a pătrunjelului se poate realiza în două moduri: prin semănat direct și prin plantarea rădăcinilor. Pregătirea spațiilor de cultură constă: în luarea măsurilor de dezinfecție; verificarea instalațiilor; etanșeizarea construcțiilor; fertilizarea de bază; afânarea și mărunțirea solului. În răsadnițe este necesară introducerea substratului de cultură sau completarea acestuia până la grosimea de 25 – 30 cm.

Cultura prin semănat

Când se înființează cultura? Epoca optimă de semănat pentru obţinerea frunzelor este prima decadă a lunii august. Se seamănă în rânduri, la distanța de 15-20 cm, folosind o normă de sămânță de 2-3 g /mp respectiv 20 – 30 kg/ha.

Lucrările de îngrijire

În solarii, se recomandă erbicidarea înainte de semănat, pentru a nu fi necesare lucrări de combatere a buruienilor. Udarea semănăturii, pentru asigurarea răsăririi, se face cu o cantitate optimă de apă, pentru hidratarea corespunzătoare a stratului superficial în care au fost distribuite semințele, iar lucrarea se repetă la intervale scurte de timp. Până la răsărirea plantelor, este necesară acoperirea semănăturii cu folie de polietilenă sau hârtie, pentru menținerea umidității în stratul superficial.

Rărirea plantelor pe rând se face la circa 5 cm distanță. Menținerea culturii curată de buruieni și afânarea superficială a solului se fac prin prașile ușoare, printre rândurile de plante. Irigarea se va efectua de câte ori este nevoie, cu norme de udare moderate, menținându-se aprovizionarea solului cu apă la un nivel cât mai constant. Fertilizarea fazială are în vedere obținerea unei producții mari de frunze. în funcție de starea de fertilitate, dar mai ales de numărul de recoltări, se aplică 3-4 fertilizări cu 100-150 kg/ha azotat de amoniu și 2-3 fertilizări cu 75-105 kg/ha sulfat de potasiu.

Cultura prin semănat se practică și în cazul înființării culturilor asociate de pătrunjel în culturile de bază, sau efectuate pe parapete sau în lădițe în sere și solarii. în aceste cazuri, epoca și schemele de semănat se vor adapta situațiilor date.

Cultura prin rădăcini

Înființarea culturilor se face folosind fie rădăcini căzute la sortarea celor destinate consumului (ramificate, mici, fără aspect comercial), fie rădăcini normale, produse special pentru forțare. De regulă se folosesc rădăcini cu diametrul de 6-8 mm şi cu o lungime 15-20 cm. Pregătirea rădăcinilor: după recoltarea din câmp, rădăcinile pentru forțare se sortează pe categorii de grosime, se fasonează, iar dacă este cazul, se tratează contra bolilor şi dăunătorilor.

Plantarea se face în septembrie – octombrie, în rânduri distanțate la 15-20 cm și la 5-6 cm între rădăcini pe rând. Se poate planta direct în solul serei sau solarului, sau într-un substrat cu textură ușoară, bogat în materie organică, cu grosimea de 18-20 cm. Rădăcinile se îngroapă până la nivelul superior al coletului. Norma de rădăcini necesare este de 5-6 kg/mp.

Lucrările de îngrijire constau în: afânarea superficială a solului printre rândurile de plante; irigarea de câte ori este nevoie, cu norme moderate de udare; fertilizarea fazială, înainte de prima recoltare și între recoltări, cu îngrășăminte pe bază de azot și de potasiu. Protecţia fitosanitară se face cu deosebită atenție, având în vedere faptul că frunzele de pătrunjel se consumă de multe ori crude, și trebuie să fie lipsite de reziduuri de pesticide.

Dirijarea factorilor de vegetație

Dirijarea factorilor de vegetație se face cu atenție, atât la cultura înființată prin semănat, cât și la cea prin plantarea de rădăcini. Având în vedere că aceste culturi se desfășoară în perioada anului cu radiaţie naturală redusă, se aplică măsurile pentru favorizarea pătrunderii unei cantități cât mai mari de lumină naturală la nivelul plantelor. Temperatura se va menține între 10 şi 15°C. Trebuie menținută o umiditate ridicată și constantă în stratul superficial al solului (75-80 % din capacitatea de câmp), iar umiditatea relativă a aerului să fie de 80-85%, pentru prevenirea deshidratării frunzelor și atacului de făinare. Excesul de umiditate atmosferică trebuie evitat, deoarece favorizează apariției agenților patogeni care cauzează căderea plantelor.

Recoltarea se face eșalonat, prin tăierea frunzelor mari, din exteriorul rozetei, lăsând intacte frunzele mici din centrul rozetei. La culturile semănate în prima decadă a lunii august, recoltarea poate începe la jumătatea lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie și se continuă până la sfârșitul lunii decembrie, prelungindu-se uneori, în sere, până în luna martie. La culturile înființate prin plantarea rădăcinilor, prima recoltare are loc după 30-45 zile și se poate repeta de câteva ori, până în luna februarie.

După recoltare, frunzele se leagă sub formă de legături mici, care apoi se grupează în snopi. Pe o suprafață de 1 mp, se pot obţine 1,6-2 kg frunze. În general, producția la cultura înființată cu rădăcini este mai ridicată decât la cea înfiinţată prin semănat. Păstrarea frunzelor nu trebuie să depășească 24 de ore, deoarece sunt foarte perisabile și pentru a-și menţine calitatea, trebuie valorificate în timp scurt.

Lucrări de îngrijire la cultura de pătrunjel

Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă; la nevoie se udă prin aspersiune, folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. Pentru combaterea buruienilor se face o erbicidare imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze.

Lucrările de îngrijire sunt aceleași ca la cultura morcovului cu următoarele precizări:

• - Răritul plantelor pe rând se face prima dată în faza de 3-4 frunze în rozetă la distanța de 4-6 cm, iar la al doilea rărit plantele se lasă la distanțe mai mari (8-10 cm).
• - Combaterea bolilor și dăunătorilor specifici se face în mod asemănător cu cea de la morcov.
• - Irigarea se face mai rar, numai în verile secetoase și mai ales în a doua parte a perioadei de vegetație.

Recoltarea în vederea consumului în stare proaspătă în timpul verii, poate începe când rădăcinile au circa 1,5 cm diametru la colet. Lucrarea se face prin smulgerea plantelor care se valorifică în legături cu frunze și rădăcini. Pentru păstrarea în timpul iernii, frunzele se cosesc și se valorifică separat în legături sau snopi, recoltarea rădăcinilor făcându-se semimecanizat, mecanizat sau manual, ca și la morcov. Rădăcinile necorespunzătoare pentru păstrare (mici, deformate, ramificate, rănite) se folosesc pentru forțat în răsadnițe, în vederea obținerii frunzelor pentru consumul din timpul iernii.

Depozitarea și păstrarea rădăcinilor pentru consumul în timpul iernii se face în aceleași spații și condiții ca la morcov.

Udarea culturii de pătrunjel

Udarea culturii se face diferenţiat, în funcţie de regimul de precipitaţii; astfel, în zonele mai secetoase şi la culturile succesive, se aplică 4–5 udări, cu norme de udare de 300–400 metri cubi de apă la hectar. Excesul de apă este periculos pentru că poate cauza putrezirea rădăcinilor. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov, efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm, prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori.

Cultura de pătrunjel: fertilizarea fazială

În timpul vegetaţiei, fertilizarea se aplică la începerea tuberizării rădăcinilor de pătrunjel, când se administrează 100-200 kg/hectar azotat de potasiu, 100 kg/hectar azotat de amoniu. Fermierii trebuie să aibă mare atenție acestor cantități având însă în vedere că excesul de azot influenţează negativ calitatea rădăcinilor şi rezistenţa acestora la temperaturi scăzute.

Cultura de pătrunjel: combaterea bolilor și dăunătorilor

Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor. Produsele chimice folosite pentru combatere sunt: – ALCUPRAL 50 PU (0,5%) -4-5 kg/ha – pentru alternarioză; – TOPSIN AL 50 PU (0,1%) 1,0 kg/ha – pentru făinare; – DECIS 2,5 EC (0,04%) – păduchele verde al morcovului.

Tratamente fără chimicale la cultura de pătrunjel

Combaterea biologică presupune măsuri culturale şi tratamente cum ar fi: respectarea unui asolament prin revenirea culturii pe aceeaşi solă după o perioadă de 4 ani și efectuarea arăturii adânci pentru îngroparea resturilor vegetale.

În timpul vegetaţiei pentru fortificarea culturii se pot face tratamente foliare cu macerat de urzică sau tătăneasă începând din faza când plantele au 8-10 frunze adevărate.

La apariţia muştelor se pot face tratamente cu infuzii de plante puternic mirositoare (pelin, foi de ceapă, usturoi). Suprafeţele mici pot fi acoperite cu plase antiinsecte în timpul perioadei de zbor a muştelor (mai-iunie).

Recoltarea pătrunjelului

Recoltarea se face diferenţiat, în funcţie de scopul urmărit; astfel, pentru consum în timpul verii, se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0,5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze, în legături.

Pentru culturile de toamnă, cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare, recoltarea se face după primele brume (15 octombrie – 15 noiembrie), prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor, curăţarea de pământ şi frunze, sortarea şi ambalarea manuală.

Producţia de rădăcini de pătrunjel este de este de 15–25 tone la hectar. Pătrunjelul pentru frunze se recoltează pe tot parcursul anului începând cu luna mai până la sfârşitul perioadei de vegetaţie. În al doilea an de vegetaţie se pot recolta frunze pentru consum încă din luna martie, după care, în lunile aprilie – mai, vor apare tijele florifere care vor produce seminţe.

Prețul pătrunjelului, în funcție de modul de valorificare

Prețul unui kilogram de pătrunjel este la acest moment, în decembrie, în jur de 5-6 lei la vrac, livrat în sac. În cazul rădăcinilor ambalate la caserole, în supermarketuri, prețul este de 16 lei pe kilogram. În cazul legăturilor de frunze de pătrunjel, în piețe acestea se vând cu un preț între 1 leu și 5 lei în funcție de sezon și de dimensiuni.

Producerea seminţelor pentru pătrunjelul de rădăcină

Rădăcinile se scot din spaţiile de depozitare şi se sortează riguros. Pentru a obţine o sămânţă pură, trebuie asigurat un spaţiu de izolare între soiuri de minimum 1500 de m.

Tehnica producerii semințelor la pătrunjelul de rădăcină este asemănătoare cu cea de la morcov. În primul an, se seamănă cât mai timpuriu, în martie. De pe un hectar se recoltează 200-400 mii rădăcini plante-mamă. Cu acestea se pot înființa 8 hectare de cultură seminceră. Se obțin producții de 600-800 kg sămânţă la hectar.

După pregătirea terenului (arat, grăpat, discuit), primăvara devreme se deschid rigole adânci de 18-20 cm, în care se aşează plantele mamă, la distanţă de 96 cm între rânduri şi 20-25 cm/rând.

Butaşii se introduc în şanţuri, cu coletul la nivelul solului. În jurul rădăcinilor pământul se tasează bine, după care de-a lungul rândurilor se fac biloane de 5-6cm înălţime.

Recoltarea semincerilor se face prin tăierea florilor cu secera, în două reprize: prima când florile de la etajul I şi II s-au brunificat iar a doua, când inflorescenţele de la etajul III şi IV au început să se brunifice.

Inflorescenţele se lasă să se usuce bine şi apoi se treieră cu, combina sau se scoate sâmânţa manual prin frecarea în mâini a inflorescenţelor şi apoi se cerne cu o sită rară.