Denumire științifică: Petroselinum crispum spp. foliosum
Alte denumiri populare: găgăuț, pătlăgele (pl.), pătrunjică sau petersil
Nume în limbi străine: Parsley (Engleză), Persillé (Franceză), Petersilie (Germană), Prezzemolo (Italiană), Петрушкa (Rusă)
Este o plantă erbacee legumicolă, cu tulpina înaltă, cultivată pentru rădăcina pivotantă, albă și pentru frunzele ei aromate, întrebuințate în alimentație și în medicina populară.
O leguminoasă.
Grecii antici considerau că această plantă unește lumea viilor cu cea a morților.
Originea si raspandirea:
Patrunjelul este originar din zona Mediteraneeana unde se regaseste in flora spontana. Patrunjelul s-a utilizat inca din antichitate in special pentru proprietatile sale terapeutice si mai putin pentru cele alimentare.
Importanta si utilizarea patrunjelului de frunze:
De la patrunjelul de frunze sunt utilizate frunzele ca si codiment pentru: ciorbe, tocanite, etc. Frunzele de patrunjel sunt bogate in: uleiuri eterice (la strivire emana o aroma specifica), cantitat insemnate de vitamina C, vitaminele A, B-urile, K, Calciu, Fier etc.
Patrunjelul de frunze este nelipsit ca planta aromata (condiment) din bucataria romaneasca. Patrunjelul alaturi de marar si leustean face parte din verdeturile traditionale pentru tara noastra.
Compoziţie
Pătrunjelul conţine mai multă vitamina C decât lămâia, portocala sau varza, la care se adaugă vitaminele A, B1,B2, B3, B5, B6, B9, K şi E.
De asemenea, este o sursă importantă de glucide, proteine, minerale (potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier, sodiu), ulei volatil, lipide şi flavonoizi.
Acţiune
Conţinutul bogat de vitamina A şi C are un puternic efect antioxidant, detoxifiant, antialergic, antitumoral, tonifică ficatul, stimulează activitatea vezicii biliare, fluidifica secreţiile, antispastic,relaxează fibrele musculare netede intestinale, gastrice, bronşice, întăreşte sistemul imunitar,are efect vasodilatator, regenerează peretele vascular, menţine elasticitatea vaselor, are efecte afrodisiace şi asigură o bună funcţionare a aparatului genital.
De asemenea, pătrunjelul limitează procesele inflamatorii, are efect antirahitic, antiscorbutic, vermifug, diuretic, neutralizează efectele intoxicaţiei cu tutun, alcool, alimentaţie excesivă cu carne sau prelucrată industria şi conţine uleiuri volatile cu efect antitumoral.
Precauţii şi contraindicaţii
Consumul de pătrunjel este contraindicat femeilor gravide şi celor care alăptează deoarece planta conţine apiol (estrogen natural) care stimulează contracţia uterină şi diminuează secreţia lactată.
Pătrunjelul în cosmetică
Pătrunjelul este un ingredient natural care nu trebuie să lipsească din trusa de îngrijire a pielii. Din sucul de pătrunjel se poate face o mască care se aplică pe faţă şi care are rolul de a regenera, de a împrospăta şi de a conferi strălucire tenului.
De asemenea, masca poate ajuta la eliminarea pistruilor şi a petelor cauzate de înaintarea în vârstă.
Cultura Patrunjelului
Conditii de crestere:
Patrunjelul de frunze este o planta bienala (traieste doi ani) in primul an isi formeaza radacinile si rozeta de frunze iar in anul al doilea apar tijele florale si formeaza seminte.
Patrunjelul de frunze (spp. foliosum) spre deosebire de cel de radacina isi formeaza in sol o radacini subtiri si ramificate, iar la suprafata poate avea frunze (gofrate, netede, crete).
Patrunjelul suporta bine gerurile din timpul iernii.
Patrunjelul vegeteaza bine si in conditii de semiumbra.
- - Plantele de patrunjel trebuiesc udate la nevoie pentru a mentine solul reavan si avea in permanenta frunze de calitate.
- - In perioadele de seceta cultura se iriga obligatoriu prin picurare.
- - Prefera solurile luto-nisipoase, bogate in humus si bine structurate.
Infiintatea culturii
Infiintarea culturii se face prin semanat – se recomanda irigarea prin picurare si o fertilizare de baza cu 40 t/ha gunoi de grajd.
Semintele de patrunjel se vor semana toamna tarziu sau primavara devreme (imediat ce zapada s-a topit).
Intretinerea culturii de patrunjel:
Efectuarea de prasile manuale, combaterea bolilor si daunatorilor si plivitul buruienilor.
Fertilizarea se poate face utilizand tehnologii si produse de la: YARA, Sumi Agro, Nufarm.
Bolile patrunjelului
Fainarea umbeliferelor (Erysiphe umbelliferarum), Septorioza (Septoria petroselini), Alternarioza (Alternaria petroselini), etc.
Daunatorii patrunjelului
Afidele, Musca morcovului (Psila rosae) etc.
Recoltarea patrunjelului de frunze
Recoltarea patrunjelului de frunze se face cand frunzele ajung la marimea de recoltat fara a afecta (zona centrala-mugurele terminal). Recoltarea se poate face: treptat pe masura ce frunzele ating dimensiunile de recoltare (dinspre exterior catre interiorul rozetei de frunze) sau total (toate frunzele din rozeta).
Nu se vor recolta frunze atunci cand apa este prezenta pe acestea.
Frunzele se comercializeaza in legaturi.
Pastrarea frunzelor de patrunjel
Frunzele de patrunjel se pot conserva pentru o perioada mai lunga de timp prin:
– congelare;
– uscare (deshidratate).
Producerea semintelor de patrunjel
In anul al doilea patrunjelul formeaza tije florifere. Semintele se vor recolta la maturitate fiziologica (inflorescenta si semintele se brunifica).
Seminţele se obţin în anul doi de vegetaţie, de pe aceeaşi parcelă de unde au fost recoltate frunzele pentru consum.
Recoltarea semincerilor se face prin tăierea florilor cu secera, în două reprize: prima când florile de la etajul I şi II s-au brunificat iar a doua, când inflorescenţele de la etajul III şi IV au început să se brunifice.
Inflorescenţele se lasă să se usuce bine şi apoi se treieră cu, combina sau se scoate sâmânţa manual prin frecarea în mâini a inflorescenţelor şi apoi se cerne cu o sită rară.
Comentarii și Discuții
Trebuie să fii autentificat pentru a vedea și adăuga comentarii.