Argila a fost folosita de egipteni la mumificare, cunoscând acţiunea sa antiseptică. Argilele captează, drenează, apoi elimină impurităţile din ţesuturi, sânge sau limfă. Ea constituie un pol de atracţie pentru factorii morbizi. Această substanţă este dotată cu ceea ce numim „inteligenţa naturii". În cazul unei răni sau leziuni, ea elimină ţesuturile bolnave şi distruge germenii periculoşi, fără să atingă sau să distrugă celulele sănătoase.
Are o compoziţie asemănătoare corpului nostru, cu un supliment de minerale. Argila are putere antitoxică, bactericidă, antiseptică, fortifică organismul şi combate bolile datorate slăbirii şi degenerescenţei. Anulează efectul nociv al nitriţilor şi nitraţilor, al metalelor grele, al clorului din apa potabilă de la robinet. Este bine să punem max. 1 linguriţă de argilă/1 l apă, într-un vas de sticlă, la lumină, pentru a se încărca cu energie cosmică (îmbrăţişarea soarelui cu pământul, fotonii cu mineralele şi cu oligoelementele). Pe traseul său în organism, ea reţine ionii toxici (mercur, cadmiu etc). Din instinct, animalele, când sunt otrăvite, mănâncă argilă. În stomac, formează un gel protector şi stimulează enzimele digestive, asigurând un pH alcalin, necesar digestiei intestinale. Absoarbe gazele şi toxinele care apar în intestin în urma unei dereglări de metabolism. De asemenea, permite o mai bună absorbţie alimentară, echilibrând flora intestinală, accelerând drenajul şi evacuarea. Este considerată detergentul intestinelor. În primul rând, argila este un cicatrizant de prim ordin, graţie silicatului de Al care o compune. Este antiinflamator, eficient în infecţiile cronice. Argila colectează puroiul, dezinfectează locul, dezintoxică organismul. Datorită conţinutului în siliciu, se recomandă în arterioscleroză, tuberculoză, boli degenerative, prevenirea efectelor îmbătrânirii.
Se fac cure cu argilă în astenie, anemie, demineralizare, epilepsie, afecţiuni hepatice, leucemie, cancer, fiind bogată în Ca şi Mg. Este antiparazitar, activează circulaţia fluidelor în organism (sânge, limfă). Extrage prin piele substanţele toxice şi introduce mineralele de care are nevoie organismul. Astfel se explică faptul că nodulii mamari şi ganglionii se retrag, ca urmare a aplicaţiilor externe cu argilă.
Argila posedă posibilitatea de a echilibra radioactivitatea corpului, stimulând deficienţele radioactive şi absorbind poverile excesive. Atunci când nu a putut fi evitat un tratament cu raze, aplicarea argilei între două şedinţe permite o mai bună suportare a radiaţiilor. Argila creează mediul alcalin, aducând sângele la pH-ul optim, nefavorabil dezvoltării bacteriilor. În fond, boala este acidoza sângelui. Se foloseşte pe cale internă (se bea amestecată cu apă) sau pe cale externă (sub formă de cataplasme). Dacă se abuzează de doza zilnică este neprimejdios, organismul reţinând acele microelemente de care are nevoie şi eliminând surplusul. De fapt, argila nu acţionează prin cantitate, ci prin informaţia pe care o deţine. Folosirea argilei pe cale internă:
Prima săptămână: puneţi din ajun într-o 1/2 pahar cu apă cât mai slab mineralizată, apă de piramidă sau apă de izvor (evitaţi apa de chiuvetă tratată cu clor care diminuează efectul argilei), 1 linguriţă cu praf de argilă. Dimineaţa, pe nemâncate, beţi apa de argilă fără, a amesteca soluţia (lăsaţi depozitul de argilă pe fundul vasului).
A doua săptămână: dimineaţa, pe nemâncate, amestecaţi soluţia cu o linguriţă de lemn; lăsaţi puţin să se aşeze şi beţi apa cu argila în suspensie.
A treia săptămână: dimineaţa, pe nemâncate, după ce amestecaţi soluţia cu o linguriţă de lemn, beţi îndată apa de argilă.
Durata tratamentului cu argila
Urmaţi prima cură de argilă timp de 3 săptămâni. Faceţi apoi o săptămână pauză. În continuare, faceţi cure de 10 zile în fiecare lună sau la fiecare schimbare de anotimp. În caz de arsuri stomacale, beţi de mai multe ori/zi 1/4 sau 1/3 pahar cu apă de argilă (preparată cu 2-3 linguriţe argilă/pahar de apă). Arsurile se vor calma, argila formând un pansament gastric.
Pentru uz extern, se acoperă argila cu apă (1/2 cm peste nivelul argilei) rece. Nu amestecaţi argila, pentru că devine lipicioasă şi greu de manipulat. Lăsaţi să se dizolve câteva ore (cel puţin 1 h). La început, cataplasmele se fac subţiri de 1/2 cm, apoi îngroşaţi până la 2 cm. După folosire, argila se aruncă. Nu se folosesc cataplasme în timpul digestiei.
Argilele nu sunt un panaceu, aşa cum nici un alt produs nu poate curăţa singur organismul de toxine. Ea trebuie combinată cu o nutriţie echilibrată şi apifitoterapie. Într-o carte care a făcut vâlvă în Occident, Argila care vindecă, Raymond Dextreit afirmă: „argilele sunt incontestabil o forţă inteligentă, binefăcătoare, pe care trebuie să o experimentezi pentru a-i înţelege acţiunea. Să acceptăm faptele, chiar dacă nu cunoaştem precis cauzele".
Comentarii și Discuții
Trebuie să fii autentificat pentru a vedea și adăuga comentarii.