Ideea ceasului corpului este de fapt una relativ nouă, iar cunoștințele și înțelegerea noastră despre somn și știința somnului evoluează constant. Mulți experți antici au încercat să explice fenomenul somnului și al viselor; unii au venit cu explicații mult mai ciudate decât alții.
1. Oamenii credeau că Dumnezeu comunica prin somn
Fenomenul de a dormi într-o zonă sfântă ca un templu pentru a primi mesaje de la zei a fost practicat în mai multe societăți antice. Dovezile sugerează că vechii egipteni au practicat-o, iar grecii clasici au făcut-o cu siguranță, crezând că răspunsurile la întrebările lor vor fi dezvăluite în visele lor. Această credință poate să fi venit inițial din povestea biblică a lui Avraam. În Geneza, Avraam cade într-un somn adânc în timpul căruia Dumnezeu i-a promis un moștenitor.
2. Grecii antici au încercat să teoretizeze ...
Grecii antici erau plini de teorii referitoare la somn. În jurul anului 450 î.hr., Alcmaeon, un medic grec, a produs cea mai veche teorie documentată a somnului, descriind-o ca o pierdere a cunoștinței pe măsură ce sângele se retrage de la suprafața corpului în zone precum creierul. El a speculat că trezirea a fost ca urmare a mutării din nou. În jurul anului 400 î.hr., Hipocrate, considerat pe scară largă ca fiind una dintre cele mai remarcabile figuri din istoria medicinei, a prezentat ideea că sângele s-a retras din membre în abdomen pentru a se încălzi și a produce somn. 50 de ani mai târziu, Aristotel a declarat că el crede că somnul este cauzat de vapori calzi care se ridică din inimă în timpul digestiei, și a concluzionat că somnul este un moment de reînnoire fizică.
Aici se apropie de adevăr.
3. Visele medievale au fost considerate a fi rezultatul posedării demonice
În epoca medievală, visele au fost considerate a fi viziuni ale viitorului, dar, de asemenea, un semn că mintea era vulnerabilă la diavol. Un autor medieval a scris că 'visele ar putea apărea de la Dumnezeu prin inspirație ... [sau] uneori de la diavol prin înșelăciune și invenție trădătoare.'
Cuvântul 'coșmar' derivă de fapt din cuvântul Anglo-Saxon 'marc' care înseamnă demon, care este legat de cuvintele sanscrite 'Mara' care înseamnă distrugător și 'mar' care înseamnă a zdrobi. Prin urmare, cuvântul 'night-mare' (= coșmar, l.eng.) poartă cu siguranță conotații de a fi zdrobit de forțele demonice. Înfricosator, nu?
4. A dormi toată noaptea era nenatural în epoca medievală, oamenii dormeau de două ori pe noapte cu un gol între ele pentru a mânca, a se ruga sau a citi. Această idee a două somnuri (sau 'somn bifazic') este veche, cu referințe la ea fiind găsite în Odiseea lui Homer. Mișcarea spre a dormi toată noaptea dintr-o singură dată ('somn monofazic') pare să fi fost rezultatul revoluției industriale și al noilor cerințe de zi lucrătoare ale producției industriale din fabrică, precum și al invenției becului de către Thomas Edison. În anii 1990, un om de știință al somnului pe nume Thomas Wehr a descoperit că toată lumea doarme bifazic când este supusă unor modele naturale de lumină și întuneric. Studiul său a concluzionat că somnul bifazic este de fapt cel mai benefic și natural Model de somn.
5. Descartes și-a petrecut aproape jumătate din viață dormind Sunteți gata pentru un pic de filozofie? Rene Descartes, faimos pentru 'cred, prin urmare, exist' a susținut că oamenii au luat pauze de la conștiința mentală dormind noaptea. În timpul somnului, mintea nu și-a putut dovedi existența, dar, în mod clar, asta nu însemna că mintea adormită nu exista. Chiar și în timpul somnului, a speculat el, mintea și-a păstrat statutul de gândire (amintiți-vă: Potrivit lui Descartes, gândirea este egală cu existența), deoarece a stocat experiențele percepute și digerate de mintea trează. Mai mult de 350 de ani mai târziu, știința îl validează pe Descartes. Acum știm că creierul adormit stochează într-adevăr gânduri și solidifică amintirile colectate în timpul orelor de veghe. Practic, Descartes a înțeles totul, chiar dacă petrecea 10 până la 12 ore pe zi adormit. În timp ce majoritatea europenilor din secolul 17 se trezeau pe la ora 5 dimineața, Descartes prefera să sară din pat în jurul prânzului!
Comentarii și Discuții
Trebuie să fii autentificat pentru a vedea și adăuga comentarii.