Dr. Pavel Chirila si Virgiliu Gheorghe: CANCERUL DECIMEAZA POPULATIA. Parabenii si deodorantele care pot aduce moartea

Cancerul decimeaza populatia tarilor dezvoltate

In urma interviului luat in numarul trecut Doctorului Corneliu Mateescu, am primit o multime de semnale de la oameni din toata tara interesati de problema cancerului. Cititorii nostri ne-au marturisit ca, in ultimii ani, au observat ca tot mai multi dintre cunoscutii lor, fie ei rude sau prieteni, au fost diagnosticati cu diverse forme de cancer. Care este cauza acestei cresteri neobisnuite a imbolnavirilor? Nu cumva urmam noi? Şi apoi, de ce institutiile medicale din Romania nu se sesizeaza, de ce televiziunea si, in general, toata raspandirea epidemica a cancerului in tara noastra? Acestea au fost doar cateva dintre intrebarile care au fost primite in urma publicarii articolului.

Interesul iesit din comun pe care l-am sesizat, precum si gravitatea in sine a problemei ne-au determinat sa initiem o cercetare mai vasta privind fenomenul cancerului – boala care omoara in zilele noastre mai multi oameni decat razboaiele de alta data.

Primul lucru pe care l-am constatat a fost acela ca, desi traim intr-o societate de tip mediatic, super-informatizata, nu exista in Romania nici macar un centru care sa puna la dispozitia celor interesati informatii complete privind cancerul – factori de risc, metode de tratament, eficienta terapiilor etc. Amploarea fenomenului nu este sau nu se vrea a fi cunoscuta; factorii de risc nu sunt mediatizati; raspunsul la intrebarea „ce sanse am sa traiesc daca urmez un tratament sau altul?” este dat dupa ureche, de cele mai multe ori, desi in lumea stiintifica occidentala exista cercetari suficient de relevante in domeniu. Şi lista problemelor ramase fara raspuns pentru romani in privinta cancerului poate continua.

Toate acestea ne-au convins ca este timpul sa incepem sa dedicam in viitoarele numere cateva pagini ale revistei noastre problemei prevenirii si terapiei cancerului. Nadajduim ca aceste randuri sa le fie de folos cat mai multor romani — atat celor care se lupta cu cancerul, cat si celor care, chiar daca nu sufera de aceasta cumplita boala, doresc sa o previna. La randul vostru puteti fi de ajutor altor oameni mediatizand cat mai mult informatiile publicate in revista, astfel, poate, se vor salva multe vieti. Cancerul, trebuie sa stim, nu este o „fatalitate”, ci produsul unor factori de risc, care se cumuleaza in societatea actuala intr-o masura atat de mare, incat, in cele din urma, ajunge un fenomen anticipabil si cu putinta a fi ocolit, printr-o viata traita in buna-randuiala.

Care este raspandirea cancerului pe plan mondial?

In anul 2008, aproximativ 12,7 milioane de persoane din intreaga lume au fost diagnosticate cu cancer si 7,6 milioane au decedat in urma acestei boli. Aceasta inseamna ca 13% dintre toate decesele pe caz de boala inregistrate in intreaga lume se datoreaza cancerului. Potrivit institutiilor guvernamentale ale S.U.A., in anul 2010 se inregistrau in aceasta tara 19.441.000 de persoane peste 18 ani bolnave de cancer, adica 11,8% din populatia adulta a Americii. Riscul ca o persoana din America sa faca cancer de-a lungul vietii este de 44,85% pentru barbati si de 33,08% pentru femei — adica una din trei femei si aproape unul din doi barbati se imbolnavesc de cancer in cursul vietii. Incidenta cazurilor de cancer pe anul 2011 in America a fost de 1.596.670 cazuri noi si 571.950 de decese.

Europa sta insa la fel de prost ca America in aceasta problema. Astfel, incidenta pe anul 2008 a cancerului in Europa a fost de 3,2 milioane de noi cazuri si o mortalitate de 1,7 milioane. Riscul de-a fi diagnosticat cu un cancer de-a lungul vietii este aproape la fel de mare ca in America.

Care este situatia Romaniei? Din pacate, in tara noastra statisticile nu sunt deloc transparente. Ştim doar ca fostul ministru al sanatatii, I. Bazac, a declarat oficial in anul 2009 ca ne situam pe un loc fruntas la incidenta cancerului in Europa. Din datele oferite presei, se stie ca avem, la ora actuala, aproximativ 500.000 de persoane diagnosticate cu cancer, dintre care in jur de 5.000 sunt copii (adica una din treizeci si opt de persoane sufera de cancer), si ca in fiecare an se inregistreaza 63.000 de cazuri noi de cancer, cresterea ratei fiind 3.000 de cazuri pe an. Din punct de vedere al mortalitatii, Romania se situeaza in esalonul fruntas al Europei cu 49.000 de decese (500 copii) anual, ceea ce inseamna ca in cinci ani mor de cancer cam jumatate din cati au murit in cel de-Al Doilea Razboi Mondial…

Sa nu uitam ca, pentru unii, cancerul este o mare afacere, deoarece tratamentele cu citostatice sunt foarte scumpe, iar costurile sunt acoperite din punga sistemului de asigurari de sanatate. Acest fapt poate explica si de ce interesul in prevenirea cancerului (scoaterea de pe piata a alimentelor cancerigene, programe de informare, cercetari) este aproape inexistent, dar si de ce guvernele sustin cu „generozitate” tratamente exorbitante. In Romania au fost alocati in anul 2008 peste 137,5 milioane de euro pentru tratarea bolnavilor de cancer, majoritatea banilor fiind cheltuiti pe citostatice.

Cancerul de san

Este cancerul cu cea mai mare raspandire la femeile din intreaga lume, mai ales in tarile dezvoltate, reprezentand un procent de 23% din numarul total de cancere si 14% din decesele cauzate de aceasta boala.

In Statele Unite, in anul 2011, se inregistrau 232.480 de cazuri noi de cancer la san si 40.000 de decese. In Europa, in anul 2008, erau 421.000 de cazuri noi de cancer la san si 88.000 de decese. Atat in America, cat si in Europa, una din opt femei risca sa faca un cancer la san in cursul vietii. In ce priveste Romania, statistica ne indica 8.600 de cazuri noi pe an si o mortalitate de 3.101 de decese pe an.

Din ce motiv cancerul de san afecteaza intr-o masura atat de mare femeile? Se pare ca felul modern de viata conduce la o cumulare a mai multor factori de risc care ar declansa acest tip de cancer. Iata mai jos un exemplu, urmand ca in numarul viitor sa tratam pe larg o mare parte a acestor factori…

Parabenii sau deodorantele care aduc moartea

Chiar in luna ianuarie a acestui an, un grup de cercetatori din Marea Britanie a publicat un studiu in care s-au analizat 160 de probe prelevate de la 40 de femei carora li s-a facut mastectomie (extirparea sanului) intre anii 2005 si 2008. Constatarea a fost ca 99% dintre probe contineau cel putin un tip de parabeni, iar in 60% dintre probe s-au gasit urme a cinci dintre parabenii utilizati cel mai frecvent in produsele cosmetice. Interesant este faptul ca la 7 dintre cele 40 de femei s-au gasit parabeni in tesutul mamar, cu toate ca ele nu folosisera niciodata deodorante, ci alte creme pe baza de parabeni. Intrebarea care se ridica in acest moment este daca sunt parabenii un factor de risc pentru declansarea cancerului la san?

Inca din anul 1998 s-a constatat ca parabenii au o structura foarte asemanatoare cu estrogenii (hormonii feminini), moment in care s-a pus problema legaturii dintre parabeni si cancerul de san, in anul 1996 demonstrandu-se deja ca estrogenul este implicat in aparitia si evolutia tumorilor mamare. In anul 2001, aceasta legatura a fost confirmata intr-un studiu realizat de un grup de cercetatori din Tokio, cand s-a demonstrat ca parabenii stimuleaza receptorii de estrogen implicati in proliferarea celulelor canceroase.

Desi din punct de vedere stiintific lucrurile sunt cat se poate de clare, in societatea moderna nu exista nici o lege impotriva comercializarii cosmeticelor care folosesc parabeni si alte substante toxice. Statul a renuntat de mult sa mai ia vreo masura preventiva pentru a-si proteja cetatenii, preferand in schimb sa sustina costurile citostaticelor, iar populatia (desi nu concepe sa traiasca fara stirile de seara!) este total dezinformata. Din pacate
insa, in zilele noastre, lipsa acestor informatii, precum si a vointei noastre de a ne schimba modul de viata consumerist are, inevitabil, consecinte tragice.

Cancerul este o boala cumplita. Credeti ca merita sa ne sacrificam viata numai pentru ca nu putem sa renuntam la niste deodoranti sau cosmetice care ne promit frumusetea vesnica, dar ne rapesc, in realitate, viata? Alegerea ne apartine. Fiecaruia in parte.

Dr. Pavel Chirila si Virgiliu Gheorghe, Familia Ortodoxa nr. 3 (38)/2012